La Cantatrice Chauve / The Bald Soprana
2017 210x50x60 cm, Waterjet cut polycarbonate sheets, two motors controlled by a microcontroller, motion detector, stainless steel fixtures, lathe chips and neon lights
2017 210x50x60 cm, Plăci din policarbonat debitate cu jet de apă, motorașe comandate de microcontroler, detector de mișcare, sistem de fixare din inox, șpan strung și neoane
"La Cantatrice Chauve / The Bald Soprana"
"La Cantatrice Chauve" is an episode of a series dedicated to postmodernism, a movement that I would characterized as being structured and constructed akin to the construction of malls; a mega-manifestation inside the recent modernism which covers all the areas of the existence of the individual and a meta-manifestation caused by overcoming boundaries either in areas where this is necessary or in obscure areas characterized by abuses against life in general, whether animals or humans.
This huge complex we call postmodernism becomes with more or less controversial ingredients, an opioid of the modern world, widely used for therapeutic, recreational or self-defense and self-legitimation purposes.
"La Cantatrice Chauve" / "The bald soprana" - is the title I borrowed from the theatrical play with the same name, by Eugen Ionesco, a "theater of absurd" play, one of the literary genres usually associated with postmodernism.
Just like in the theater of absurd, the bald soprana will always play areas whose consistency is almost identical to that of a soap bubbles, sterile, confused and beautifully colored words, precisely as most postmodern discourses in which moral relativism, the existence of multiple, false and contextual truths are best advertised and presented to an inappropriate and injudicious audience.
Like layers in computer graphics software, dozens of overlapping polycarbonate sheets build the character, they can be seen as the layers that form the character of the individual, each sheet being a specific characteristic of the character of each individual, one sheet can signify the political view of the individual and another one the religious affiliations, the individual's beliefs about every aspect of Life.
On the other hand, the design, construction and operation of the work, the exclusive execution by means of numerically controlled machines, the design made entirely by means of three computer graphics software, the existence of engines controlled by a microcontroller and a motion sensor, all this announces the emergence of artificial intelligence in everyday life, in contemporary world and along with it, the solitude and isolation that we feel when the world around us becomes an aggressive environment in our perception and we seek a refuge in all this new intelligent devices we are surrounded by.
Finally, the work is not necessarily a critique of the present time, but rather an apology of a future in which the possibilities go beyond any imagination and in which we can avoid the worst version of existence through a good education and embracing of human values.
"CântăreaÈ›a cheală"
"CântăreaÈ›a cheală" este un episod dintr-o serie dedicată postmodernismului, postmodernism a cărui construcÈ›ie aÈ™ caracteriza-o ca fiind similară construcÈ›iei mallurilor, o mega-manifestare în zona modernismului recent care acoperă în totalitate ariile de desfășurare a existenÈ›ei individului È™i o meta-manifestare determinată de depășirea limitelor, fie în domenii în care acest lucru este necesar, fie în zone obscure, caracterizate de abuzuri împotriva vieÈ›ii în general, indiferent că este vorba de animale sau oameni.
Acest complex uriaÈ™ pe care-l numim postmodernism devine prin ingredientele mai mult sau mai puÈ›in controversate, un opioid al lumii moderne folosit pe scara largă în scop terapeutic, recreaÈ›ional sau ca un mijloc de autoaparare È™i autolegitimare.
"La Cantatrice Chauve" / "The Bald Soprana" – este titlul pe care l-am împrumutat de la piesa de teatru cu acelaÈ™i nume, a lui Eugen Ionesco, o piesă din zona teatrului absurdului, unul dintre genurile literare caracteristice postmodernismului.
La fel ca un teatrul absurdului, CântăreaÈ›a cheala va cânta întotdeauna arii a căror consistență este aproape identică cu cea a unor balonaÈ™e de săpun, cuvinte sterile, confuze È™i frumos colorate, întocmai ca majoritatea discursurile postmoderne în care relativismul moral, existenÈ›a adevărurilor multiple, false È™i de conjunctură sunt cele mai bine mediatizate È™i prezentate unui public inapt È™i lipsit de discernământ.
La fel ca straturile sau layerele cu care se lucrează în softurile de grafică computerizată, zecile de foi de policarbonat suprapuse care construiesc personajul, reprezintă straturile care formează caracterul individului, fiecare foaie însemnând convingeri politice, afilieri de natură religioasă, credinÈ›ele individului despre fiecare aspect al vieÈ›ii.
Pe de alta parte, proiectarea, construcÈ›ia È™i funcÈ›ionarea lucrării, execuÈ›ia exclusivă cu ajutorul maÈ™inilor cu comanda numerică, a schiÈ›elor realizate în totalitate cu ajutorul a trei softuri de grafică computerizată, existenÈ›a motoraÈ™elor comandate de un microcontroler È™i un senzor de miÈ™care, induce ideea tot mai actuală a prezenÈ›ei inteligenÈ›ei artificiale în lumea contemporană È™i odată cu ea, însingurarea pe care o resimÈ›im atunci când lumea care ne înconjoară, devine în percepÈ›ia noastră un mediu agresiv È™i căutăm un refugiu în dispozitivele aproape inteligente de care suntem înconjuraÈ›i.
În final, lucrarea nu este neapărat o critică a timpului prezent, ci mai degrabă o apologie a unui viitor în care posibilitățile depășesc orice putere de imaginaÈ›ie È™i în care putem evita cele mai rele versiuni ale existenÈ›ei printr educaÈ›ie È™i însuÈ™irea valorilor umane.