Postmodern bills

Since "Waiting for Godot" is considered to be one of the first postmodern literature work, with it's specific features (peculiar subjectivity, moral relativity, the lack of prescribed norms or rules, multiple truth or the new "alternative facts", paradoxes, etc.). Here is the postmodern version of a 10 $ bill. A distortion of the original phrase "in god we trust" with an insignificant change of the word but with an enormous change of meaning.

The 10 euro bill is the reflection of one of the main and noticeable marketing strategy all over the world, where the free market exist - the .99 charm pricing - a little less then a round number, a so called "psychological pricing".

Indian economist - Kaushik Basu used game theory in 1997 to argue that "consumers process the price from left to right and tend to mentally replace the last two digits of the price with an estimate of the mean "cent component" of all goods in the marketplace". (Basu, Kaushik (1997). "Why are so many goods priced to end in nine? And why this practice hurts the producers". Economics Letters.)

Finally, it's a psychological game that sometimes and apparently can be perceived as another truth, a postmodern truth, which paradoxically, it's perfectly compatible with the unique truth.

Bancnote postmoderne

"AÈ™teptându-l pe Godot" este considerată a fi una dintre primele lucrări postmoderne de literatură, cu trăsăturile specifice postmodernismului (subiectivitatea specifică, relativitate morală, lipsă de norme sau reguli prescrise, adevăr multiplu sau noile "fapte alternative", paradoxuri, etc.). Aici este versiunea postmodernă a unei bancnote de 10 $. Modificarea nesemnificativă a cuvântului "god" din expresia originală, determină o schimbare enormă de semnificaÈ›ie.

Bancnota de 10 euro modificată prin adăugarea "sufixului" .99 pune în discuÈ›ie valoarea percepută de consumator pentru produsele din magazinele de retail.
"Charming price" - preÈ›ul care vrăjeÈ™te - este unul dintre cele mai evidente È™i utilizate instrumente de marketing, utilizarea unui număr cu puÈ›in mai mic decât un număr întreg, - preÈ›ul psihologic - transformă de fapt în mintea consumatorului de produse "retail", o anumită sumă, într-o alta, diferită.
Economistul indian - Kaushik Basu a folosit teoria jocurilor în 1997 pentru a susÈ›ine că "consumatorii procesează preÈ›ul de la stânga la dreapta È™i tind să înlocuiască mental ultimele două cifre ale preÈ›ului cu o estimare a componentei medii "cent" a tuturor bunurilor de pe piață - practic o anulare sau o minimizare falsă a zecimalelor. 
(Basu, Kaushik, 1997): "De ce sunt atât de multe mărfuri a căror preÈ› se termină cu cifra nouă? Și de ce această practică dăunează producătorilor" Scrisori economice.

În final, este un joc psihologic care uneori È™i aparent poate fi perceput ca un alt adevăr, un adevăr postmodern, paradoxal, perfect compatibil cu adevărul unic.